Cu ocazia Zilei Naționale a României și a 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria a României
Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română
organizează
Ce-am făcut 100 de ani ?
2 seri dedicate filmului românesc povestite în cuvinte și imagini de regizorul
Viorel Costea
08-09.12.2022 la Arthis
Rue de Flandre 33, 1000 Bruxelles
08.12.2022
18:00 – Ce-am făcut 100 de ani… ? – Regia : Viorel Costea
20:00 – Magnatul (2004) - Regia : Șerban Marinescu ; Scenariul : Bogdan Ficeac
09.12.2022
18:00 – Colinda de dor de-acasă – Regia : Viorel Costea
20:00 – Dreptatea (Momentul Adevărului – 1989) Regia : Andrei Blaier ; Scenariul : Titus Popovici
Intrare liberă - Informații și rezervări : 02/511.34.20 - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Cu ocazia Zilei Naționale a României și a 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, Arthis vă propune 2 seri de filme documentare și artistice românești în compania regizorului Viorel Costea. Cele patru filme retrasează imaginea realistă a ultimilor 100 de ani ai României dar și schimbările care au survenit după revoluția din 1989. În prag de iarnă, Viorel Costea ne prezintă și o interpretare emoționantă a Colindei cerbului în care regăsim viață și drama multor români care sunt departe de meleagurile natale.
Viorel Costea Regizor, scenarist și producător de film, a realizat peste 40 de filme documentare de lung metraj și conduce Casa de producție IGV Film&Media, fiind de asemenea membru în Consiliul Director DACIN SARA (Drepturi de Autor în Cinematografie și Audioviozual).
În 1989, după mai bine de 10 ani de regie teatru, regizorul Viorel Costea debutează în lumea filmului că asistent al regizorului Andrei Blaier, în echipa filmului „Momentul adevărului”. A urmat decizia de a face film documentar, gen care i se pare extrem de atractiv. Filmele pe care le-a făcut sunt, în principal, genul documentar biografic („Andrei Blaier – O viață între lumini și umbre”, „O lacrimă de...celuloid”, „Brâncuși – moștenirea secretă”, etc.), istoric („Povestea unui ciob de lut”, „Când pamântul vorbește”, „Ce-am făcut o suta de ani”, etc.) sau eseuri cinematografice („Colinda de dor de-acasă”, „Suflet românesc – atunci și acum”, „Colinda cerbilor”).
Filmele sale sunt realizate, în ultimii ani, sub egida Casei de Producție IGV FILM, și i-au deschis porți nebănuite, spre lumi care i-au oferit posilbilitatea de a cunoaște și interacționa cu oameni extrem de speciali, vârfuri de necontestat în societate și în domeniile lor de expertiză (Acad. Ioan Aurel Pop – Președintele Academiei Române, Acad. Alexandru Vulpe, Acad. Marius Sala, Prof.Univ.Dr. Harald Haarmann, Prof.Univ.Dr. Gheorghe Lazarovici, Prof.Univ.Dr. Sabin Luca și foarte mulți alții), personalități de prima mărime care au colaborat la filmele sale. După aproape 30 de ani și 45 de filme, povestea continuă și la Bruxelles...
CE-AM FĂCUT 100 DE ANI… ? – Regia : Viorel Costea
O imagine realistă a unui secol din istoria României. Producția cinematografică „Ce-am făcut 100 de ani…?” este un film documentar de lungmetraj cu o durată de 100 de minute, dedicat aniversării participării României în Primul Război Mondial și Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Filmul documentează cele mai importante momente istorice din ultimii 100 de ani de Românie întreagă: participarea României în Primul Război Mondial, Marea Unire de la 1 decembrie 1918, România interbelică, Al doilea război Mondial, Comunism, Revoluția din 1989 și Democrație.
Prezența în această producție a unor oameni de cultură și specialiști de mare valoare precum: Acad. Ion Aurel Pop – Președintele Academiei Române, istoricul Adrian Cioroianu, sociologul Bogdan Ficeac, jurnalistul și scriitorul Cristian Tudor Popescu, precum și a unor interpreți de marcă a folclorului românesc – Sava Negrean Brudașcu, Ioan Bocșa, Mariana Anghel – reprezintă o garanție de netăgăduit pentru modul în care sunt prezentate faptele, evenimentele și documentele istorice. „Ce-am făcut 100 de ani…?” este încheierea unei serii de lung-metraje documentare, dedicate istoriei României și a românilor, serie deschisă de lungmetrajul „Când Pământul Vorbește” (premiera 2017).
DREPTATEA (MOMENTUL ADEVĂRULUI - 1989) – Regia : Andrei Blaier /Scenariul : Titus Popovici
Regizat de Andrei Blaier, acest film a fost produs în anul 1989, cu doar câteva luni înainte de revoluția din decembrie. Realizat într-o cheie subtilă cu trimiteri voalate la sistemul comunist de atunci, filmul nu a rulat decât o saptamâna, după care a fost cenzurat. Situat pe fundalul dramaticelor zile care au precedat și consfințit Marea Unire de la 1918, „Momentul adevărului” (1918) este mai mult povestea unei fascinante, dar triste iubiri decât fresca acelei epoci. Urmărind în paralel o iubire în vremuri de restriște și destinul istoric al României, filmul înfățișează, în egală măsură cu poezie și realism, entuziasmul, dar și angoasele acelor epoci, atât la nivel colectiv, cât și la cel individual. Personajul principal al filmului este Iuliu Maniu, omul providențial care desăvârșește împlinirea spirituală a românilor de pretudindeni. Marele politician țărănist și unul dintre cei mai mari lideri de opinie din istoria României apare în film sub numele alegoric de Ernest Severus, pseudonim care sugerează sobrietatea excesiva a celui supranumit Sfinxul.
Andrei Blaier povestește că turnarea scenei culminante a filmului, cea a adunării de la Alba Iulia, a întâmpinat mari opreliști din partea guvernului de atunci. Pentru că legile comuniste interziceau manifestările colective în public, se părea că o să fie imposibil pentru regizor să redea grandilocvența acelui moment crucial din istoria națiunii când la Alba Iulia s-au strâns zeci de mii de oameni. Ajutorul a venit de la Andrei, episcopul de Alba care a reușit să scoață lumea în strada, iar Andrei Blaier a reușit să redea prin intermediul peliculei o realitate esențială pentru români.
COLINDĂ DE DOR DE-ACASĂ – Regia : Viorel Costea
A fost o idee incredibilă! Spune regizorul Viorel Costea. „Când bunul și vechiul meu prieten, Ioan Bocșa, mi-a spus că are de foarte mulți ani „pe suflet” o idee, un gând care nu-i dă pace, acela de a vedea filmic „Colinda cerbilor” și că își dorește să o facem împreună, am spus „da” fără să stau pe gînduri. Abia după aceea am realizat că urma să facem film dintr-o colindă a cărei origini se pierd în negura vremilor! Evident că am făcut filmul! După multă, dar extraordinar de frumoasă muncă, cu artiștii inegalabili ai Grupului „ICOANE”, frumoasa colindă s-a transformat într-un film.
Dar s-a mai întamplat ceva, un lucru absolut special: ascultând iar și iar colinda, am realizat că ea trece mult dincolo de granițele sărbătorilor de iarnă. Că frumoasă și tristă cum pare, vorbele ei conțin un „ceva”, un adevăr absolut, că descriu o realitate valabilă de-a lungul întregii istorii a omenirii! Un „fir” care se naște, crește mai mult sau mai puțin lin sau învolburat, se întinde, de multe ori se rupe, pentru ca apoi să încercăm cu disperare să-l reînnodăm. Uneori, reușim. Alteori…Părinți și copii. Un cerc perfect, o vreme. Apoi intervine ceva în afara controlului nostru, ceva ce ne-am obișnuit să numim „viață”. Care ține cercul strâns, sau, dimpotrivă, îl sparge, îl împrăștie în cele patru vânturi. Asta se întâmpla și acum multe mii de ani, se vă întâmpla și peste alte mii de ani, atât timp cît vor exista părinți și copii.
Așa s-a născut „Colinda de dor de-acasă”, un film făcut cu și între prieteni vechi, de-o viață.”
MAGNATUL (2004) - Regia: Șerban Marinescu / Scenariul: Bogdan Ficeac
Mircea Moraru (Dorel Vișan), patronul unui mare trust de media din România postdecembristă este suspectat că s-ar putea implica în jocurile politice pentru a obține reeșalonarea marilor datorii pe care le are trustul. Se apropie alegerile și evenimentele se precipită. Cei doi asociați și vechi prieteni ai lui Moraru intenționează să-l înlăture de la conducerea trustului și să facă o înțelegere foarte profitabilă pentru ei cu Partidul Liber Democrat, aflat pe primul loc în sondaje. De fapt, cu grupul ocult de afaceri care finanțează respectivul partid și pe președintele acestuia. Moraru simte urzeala, înțelege că întră pe „nisipuri mișcătoare”, dar rămâne fidel principiilor pe baza cărora și-a construit imperiul media, deși lupta pentru principii i-a distrus viața personală: soția sa se află internată într-un ospiciu, iar fata a ajuns o adolescentă rebelă, cu care nu mai are nicio punte de comunicare.
Cu sprijinul : Dacin Sara, IGV Film & Media, Primăriei Orașului Bruxelles, Federației Valonia-Bruxelles, VGC, Cocof, Stedenfonds.
