Arthis Casa de Cultura Belgo – Româna, Euro-Mara Events, Arthis, I-Art, We in Europe, Radio-TV Arthis
organizeaza

DINCOLO DE MASCA

Expozitie de fotografie Mariana Scubli - online

Miercuri 16.12.2020

Masti realizate de Vasile Susca - mester popular din Maramures

Mariana Scubli

Mariana Scubli s-a născut la Oradea, este de profesie inginer, a avut de mic copil tangență cu universul artistic (a studiat vioara la Liceul de Muzică și Arte plastice din Oradea) și-a petrecut acolo 20 de ani din viață ca mai apoi să ajungă în Maramureș unde și-a construit alt univers, familie, prieteni, artă. Ea este membru în Asociația Euro Foto Art – Oradea si imortalizeaza în fotografiile sale tradițiile, meșteșugurile si portul popular, în special din zona cel din zona Maramuresului.

Daca la inceput pentru Mariana Scubli fotografia a fost un hobby, acum ea este responsabilitate, tarie de caracter, sinceritate, realitate!

Cu ocazia expozitiei “Dincolo de masca”, artista ne propune câteva fotografii pline de culoare si sensibilitate într-un album dedicat mastilor lui Vasile Susca. Expozitia virtuala este organizata în colaborare cu Euro-Mara Events si Arthis - Casa de Cultura Belgo-Româna.

***

Viaţa omului a fost, dintotdeauna, chinuită, plină de mari greutăţi care îi produceau multe nelinişti şi spaime. Omul a căutat să lupte cu mijloace materiale şi spirituale,iar deghizarea i-a fost mai la îndemână; si omul a inventat un instrument magic cu totul special şi complex – MASCA – Trecerea de la forma abstractă a măştii la cea concretă, s-a desfăşurat de-a lungul timpului.

Masca are rolul de a stăpâni și de a controla lumea invizibilă. Multitudinea forțelor care circulă prin spațiu ar explica varietatea etnografică a măștilor, în care figurile omenești se îmbină cu formele animale, într-o serie de teme ce se împletesc în mod confuz și uneori monstruos.

Vechimea, varietatea, încărcătura simbolică, spectaculozitatea măştilor dovedesc perpetuarea unor obiceiuri străvechi pe aceste meleaguri

Treptat, măştile din simple instrumente ritualice de protecţie magică, se transformă în reprezentări mitice complexe de sărbătorile ciclice agrare şi sărbătorile populare.

Deghizarea și folosirea măștilor au apărut, cel mai probabil, în timpul când omul trăia din vânătoare. Astfel, prin practica deghizării în animalul pe care dorea să-l vâneze, vânătorul avea iluzia transferării însușirilor vânatului asupra sa.

Între măştile populare româneşti, măştile maramureşene se evidenţiază prin aspectul placut- grotesc, producând o stare de confort emoţional deconectant pe care îl simte cel care priveşte spectacolul. Omul cheamă puterile benefice ale spiritului păzitor simbolizat de mască, acesta jucând un rol foarte important în tradiţie, având rol de protecţie şi de aducător de noroc.

Jocurile cu măşti reprezintă o parte importanta a creaţiei populare care evidenţiază spectacolul tradiţional al sărbătorilor din ciclul celor “Douăsprezece zile”: Crăciunul, Anul Nou si Boboteaza .

Originalitatea măştilor sale, crede Vasile Şuşca, ţine de domeniul imaginaţiei.

“Am fost de multe ori contestat că nu ar fi masca originală. Cine stabileste că e originală? E originală că o fac eu. I-am adus un plus artistic, deoarece cochetez și cu alte arte, i-am dat o personalitate. Eu nu am copiat nici o mască de undeva de prin părțile Moldovei. Acolo măștile se fac diferit: cu nasul roșu, cu mai multe cârpe adunate. La mine, măştile au altă alură. Nu sunt copiate după alte măști, sunt masti cu personalitate”

Potrivit meşterului, masca este un paravan, menit să dea îndrăzneală celui care o poartă.

Felul în care măştile maramureşene, totuşi păgâne, au fost integrate în creştinism rămâne fascinant. Pentru Vasile Şuşca, e şi dovada cea mai evidentă a înţelepciunii oamenilor din Maramureş.

“Măştile din zona noastră vin din perioada precreștină, a dacilor liberi. Aici or fost dacii liberi.. A integra masca în creştinism o fost un lucru bine gândit, de împăcare – doar ce rău îți poate face o mască, decât să fie un paravan, o acoperire? Se împacă bine, mai ales în teatrul popular care este, practic, teatru creștin. Și masca e păgână.

Vezi cât de bine or gândit cei dinaintea noastră? “

În cadrul evenimentului Povesti de iarna (01-13.12.2020)
Cu sprijinul : Federatiei Valonia-Bruxelles, Cocof, VGC, Stedenfonds, Primariei Orasului Bruxelles, benevoli.